Treceți la conținutul principal

SUPERMAMI şi ale ei SUPERAJUTOARE


Sfârşit de noiembrie... Ne apropiem cu paşi repezi de mult aşteptatele sărbători de iarnă. Goana după cadouri, mirosul îmbietor al preparatelor tradiționale româneşti şi zurgălăii colindătorilor sunt la doar câteva săptămâni distanță, însă le simțim ca şi cum ar fi mâine. Poate şi pentru că le aşteptăm cu prea multă emoție. Sau cel puțin unii dintre noi. Prichindelul meu arde de nerăbdare să-şi vadă dorințele îndeplinite şi materializate în desaga Moşului, sperând ca ochiul vigilent al acestuia să nu-i fi sancționat fiecare năzbâtie, zadarnic promisă ca fiind ultima. Tati e nerăbdător să-şi petreacă mini-concediul tolănit pe canapea, în "desfrâu" culinar, filme de acțiune şi jocuri de strategie. Iar mami... hmmm, mami se înarmează cu răbdare pentru a le satisface celor doi mofturoşi toate poftele. Dar până la pofte, se înarmează cu superajutoarele de nădejde, experții în curățenie, Nufăr şi Triumf.













Aşa că, ghici ghicitoarea mea, care-i cel mai aşteptat moment al anului, premergător Crăciunului, pentru o femeie? Şi nu vă grăbiți să răspundeți, răsfățul la salonul de înfrumusețare sau alegerea ținutei pentru ziua Naşterii Domnului, pentru că niciuna dintre variante nu reprezintă răspunsul corect. Ei bine, cel mai aşteptat moment al anului, premergător Craciunului, este acela al curățeniei generale. Iar supermami o ştie!

Plan de bătaie, strategii şi ponturi 


- Alegerea momentului ideal: dimineața devreme, când cel mic e la grădiniță sau la plimbare cu tati în parc, pentru a beneficia de momente lungi de respiro şi a te bucura de un randament la cote maxime.

- Folosirea unor produse care fac curățenia mai uşoară şi curăță repede murdăria, chiar şi de pe suprafețele ceva mai pretențioase precum cele ceramice, emailate, din marmură sau inox, pentru că, vorba englezului, time is money, iar dacă tot ai rămas singură acasă ar fi păcat să  nu-ți mai rămână timp şi pentru o baie în cadă, cu spumă. Pentru mine Triumf bucătărie s-a dovedit a fi dumnezeiesc de bun pentru a reda strălucirea suprafețelor şi senzația de prospețime  locuinței. 

- Obligatoriu folosirea unui dezinfectant fără clor şi cu un parfum subtil. Mai ales dacă ești mămica unui prichindel cu simțul mirosului dezvoltat, aşa cum este şi cazul meu.

- O cană mare cu cafea din care să sorbi cu sete de fiecare dată când simți că îți fuge cheful de curătenie. Şi crede-mă pe cuvânt, face minuni!

- O muzică bună în difuzoare pentru a te bucura de libertatea de a da volumul cât mai tare.

- O pereche de mănuși pentru a-ți proteja manichiura. Însă se poate şi fără, asta ca să vadă soțul că o programare la salon e imperioasă după astfel de momente.

- Stare de zen, întrucât poți pierde o zi întreagă fără ca ceilalți să poată vreodată înțelege de ce ți-a luat atât de mult timp, că doar "nu e mare lucru să faci o curățenie". Nu zău?! Da' ia faceți voi!

- Iar cel mai important lucru când vine vorba de curățenie este constanța: cu cât faci curățenie generală mai des (lunar, la două, trei luni), cu atât îți va fi mai uşor. De asemenea, folosirea constantă a aceloraşi produse de curățenie te va familiariza cu efectele acestora, timpii de acțiune, mirosul şi eficiența. Şi în plus, zic să reciteşti subpunctele anterioare pentru ca nu cumva să uiți de răsfățul de după, căci va deveni şi el constant.

- Şi un ultim pont: începe întotdeauna cu baia şi bucătăria! Sunt spațiile care necesită cea mai mare atenție şi ne ia cel mai mult timp. Aşa că, începe cu ce-i mai greu şi lasă pe final, când îți va pieri tot cheful, zonele mai uşor de lustruit.

Spor la curățenie!


Sursa foto: farmec.ro
Articol scris pentru SuperBlog 2017.

Postări populare de pe acest blog

Forța din spatele fricii

După câteva zeci de minute în care am văzut și revăzut pe nerăsuflate trailer-ul filmului SF "Dincolo de orizont"care se va lansa în cinematografele din România vineri, 3 noiembrie 2017, apăs butonul de off al laptopului ce părea deja obosit. E una din acele zile de relaxare și singurătate după care orice mămică tânjește, iar când în sfârșit o obține, nu se poate bucura pe deplin căci ceva îi lipsește: prichindelul care se hrănește cu energia, timpul și atenția ei, în schimbul unei cantități infinite de dragoste pură. Și mi se face dor...

Închid ochii, însă liniștea deplină ce-ar fi trebuit să-mi grăbească starea de somnolență îmi induce o oarecare neliniște și-o panică inexplicabilă. Încerc să-mi eliberez mintea de gânduri și sufletul de emoții. Gândesc cu voce tare: "Cu siguranță lupta pentru supraviețuire a luiFrank Grillo a avut un impact prea mare asupra minții mele amorțite de liniștea încăperii și negura timpului". Închid ochii...
Aproape că adormisem când …

Ștampile mici pentru oameni mari și invers

Aparențe...

Îl vezi pășind elegant, sigur pe el și parcă scos din cutie, la primele ore ale dimineții. Se așează de fiecare dată la aceeași masă retrasă din capătul restaurantului. Comandă o cafea neagră, lungă, pe care o soarbe până la ultima picătură. Își scoate pe masă ziarul, telefonul, un pix și o agendă. A, și o ștampilă! Era să uit! El niciodată, însă, nu omite să o scoată pe masă! Răsfoiește ziarul, pagină cu pagină, și nu se clintește din loc până nu îl termină de răsfoit. Durează o oră! Nici mai mult nici mai puțin! Și pare că face fiecare lucru cu o precizie deloc umană; robotizată. Apoi își adună toate cele de pe masă, le pune în diplomatul de piele de-un maro absolut, și iese din restaurant la fel de elegant cum a intrat, salutând cald, dar serios, și afișând un zâmbet sobru, în colțul gurii. Iar noi, cei care-l urmărim cu privirea, zilnic, într-un mod admirativ, dar suspicios, contemplativ, dar indiscret, ne-am dori să-i ascultăm povestea... Căci am jura, cu toții, fără …

Doi straini...

Te privesc, ma privesti si taci...Tac si eu, desi mi-as dori sa-ti pot spune multe. Desi mi-as dori sa vin mai aproape, mult mai aproape, cum o faceam candva... Eram ca doi copii indragostiti de cea mai noua jucarie, eram de nedespartit, iar azi suntem ca doi straini...
Nu-ti mai vad zambetul ce  m-a facut sa te iubesc, nu-ti mai aud glasul si vocea calda ce-mi rosteau numele cu drag, nu ma mai strangi in brate, cum o faceai candva... Ma privesti si parca vezi prin mine, imi vorbesti si parca n-a mai ramas nimic din rabdarea cu care-mi ofereai candva sprijin si-ndrumare, din tandretea cu care-mi alinai sufletul gol. N-a mai ramas nimic din noi doi, cei care-am fost odinioara...
Am uitat sa petrecem timp impreuna, am uitat sa ne ascultam unul pe celalalt, am uitat de noi undeva si am ajuns doi straini care inca se iubesc, dar care nu mai au rabdare sa-si dovedeasca, sa-si marturiseasca, sa-si traiasca iubirea. Doi straini, victime ale trecerii timpului, ale rutinei, ale societatii virusa…