Treceți la conținutul principal

Un nou inceput

Personal, cred ca inceputurile sunt frumoase si cu un farmec aparte si ma intreb de ce cu totii ne temem de orice nou inceput?! De ce avem tendinta de a vedea stangacia si nesiguranta create de iesirea noastra din zona de confort, din rutina de zi cu zi, din tabieturile noastre si deprinderile pe care le consideram de neinlocuit si nicidecum emotia, palpitatia si flacara unei noi iubiri. 

De ce iubiri? Pentru ca orice nou inceput te tine cu sufletul la gura, te face sa-ti auzi pulsul ca si cum inima ti-ar iesi din piept, retraiesti acei fluturi in stomac atat de firesti oricarei iubiri, tresalti, te bucuri si-n acelasi timp ti-e teama...simptomele unei iubiri; stangacie, dorinta, teama, apasare, tremur, incordare, emotie, visare. Toate traite la intensitate maxima.
Si cine spune ca nu te poti indragosti de noua ta viata?! Dar din pacate, toate acestea raman o fantezie din teama infinita de a o lua de la zero. 

De ce sa vedem drama unei usi inchise, cand, aflati in fata acesteia, noi orizonturi prind contur? De ce atatea lacrimi si durere pentru a ne desprinde de viata noastra de pana acum, cand din emotiile si tresarirea de odinioara nu a mai ramas nimic? De ce nu ne putem rupe de tot ce-a-nsemnat viata noastra si sa privim cu bucurie spre un nou inceput?

Sunt convinsa ca fiecare dintre noi ramane prins in aceeasi relatie ani si ani, poate toata viata si indura nefericirea si zbuciumul sufletesc de teama unui nou inceput.
Acelasi lucru se intampla si in cazul jobului. Mergem zi de zi pe acelasi drum, avem aceleasi sarcini de indeplinit, socializam cu aceleasi persoane si cautam pretexte pentru a ramane si a nu pleca definitiv. Pentru ca de fapt, un nou inceput porneste din momentul in care incetam sa mai cautam pretexte, sa mai gasim scuze si ne propunem sa valorificam fiecare resursa imbatranita sau neexploatata din noi.

Pentru acest nou inceput avem nevoie de motivatie. Si nu este deloc greu sa o ai. E nevoie doar de un moment intens de intimitate intre gandurile noastre si sufletul amortit de trecerea timpului. Pentru ca, in realitate, sufletul este cel mai puternic si, in acelasi timp, cel mai slab din noi. Este puternic pentru ca, in fata lui, de cele mai multe ori, ratiunea nu razbeste, dar este si slab pentru ca ne tine prizonierii propriei nefericiri, inrobiti in fata sentimentelor sau a ceea ce consideram a mai fi inca sentimente.

Iar cel mai bine este sa stai, tu cu tine, si sa retraiesti, prin filtrul amintirilor, filmul vietii tale, sa cauti acea motivatie care sa te ajute sa pasesti spre necunoscut, cu inima deschisa, fara sa astepti ca destinul sa te surprinda. Fii tu cel care surprinde viata prin alegerea a ceea ce te implineste, a ceea ce te ridica si te inalta, fii tu cel care spune: „Azi pun punct si maine o iau de la capat.” Nu pentru el sau ea, nu pentru voi, ci pentru tine. 

Ne suntem datori cu o viata mai buna, cu fericire, cu zambete; ne suntem datori cu o lectie de viata pentru timpurile de maine, in care noi vom fi in locul de azi al parintilor nostri. O lectie de viata pe care sa o oferim cu intelepciune nepotilor nostri, pe care sa-i putem face constienti de ciclicitatea vietii, de faptul ca nu exista coincidente, ci totul se intampla cu un scop anume, iar inceputurile, desi le privim cu teama sunt inceputuri doar pentru o secunda. Caci acesta este insasi farmecul vietii: sa simtim de fiecare data emotia si vibratia si sa nu ne gandim nicio clipa la efemeritatea fiecarui moment. 



Si daca, chiar si pentru o secunda, ti-ai dori sa fugi departe de ceea ce traiesti zilnic, ai nevoie sa tragi aer in piept si sa fugi!


Sursa foto: www.google.ro

Postări populare de pe acest blog

Forța din spatele fricii

După câteva zeci de minute în care am văzut și revăzut pe nerăsuflate trailer-ul filmului SF "Dincolo de orizont"care se va lansa în cinematografele din România vineri, 3 noiembrie 2017, apăs butonul de off al laptopului ce părea deja obosit. E una din acele zile de relaxare și singurătate după care orice mămică tânjește, iar când în sfârșit o obține, nu se poate bucura pe deplin căci ceva îi lipsește: prichindelul care se hrănește cu energia, timpul și atenția ei, în schimbul unei cantități infinite de dragoste pură. Și mi se face dor...

Închid ochii, însă liniștea deplină ce-ar fi trebuit să-mi grăbească starea de somnolență îmi induce o oarecare neliniște și-o panică inexplicabilă. Încerc să-mi eliberez mintea de gânduri și sufletul de emoții. Gândesc cu voce tare: "Cu siguranță lupta pentru supraviețuire a luiFrank Grillo a avut un impact prea mare asupra minții mele amorțite de liniștea încăperii și negura timpului". Închid ochii...
Aproape că adormisem când …

Ștampile mici pentru oameni mari și invers

Aparențe...

Îl vezi pășind elegant, sigur pe el și parcă scos din cutie, la primele ore ale dimineții. Se așează de fiecare dată la aceeași masă retrasă din capătul restaurantului. Comandă o cafea neagră, lungă, pe care o soarbe până la ultima picătură. Își scoate pe masă ziarul, telefonul, un pix și o agendă. A, și o ștampilă! Era să uit! El niciodată, însă, nu omite să o scoată pe masă! Răsfoiește ziarul, pagină cu pagină, și nu se clintește din loc până nu îl termină de răsfoit. Durează o oră! Nici mai mult nici mai puțin! Și pare că face fiecare lucru cu o precizie deloc umană; robotizată. Apoi își adună toate cele de pe masă, le pune în diplomatul de piele de-un maro absolut, și iese din restaurant la fel de elegant cum a intrat, salutând cald, dar serios, și afișând un zâmbet sobru, în colțul gurii. Iar noi, cei care-l urmărim cu privirea, zilnic, într-un mod admirativ, dar suspicios, contemplativ, dar indiscret, ne-am dori să-i ascultăm povestea... Căci am jura, cu toții, fără …

La mulți ani, mamă!

M-a iubit din prima clipă în care a aflat de existența mea, iar eu am iubit-o din prima clipă în care am simțit că e acolo ... M-a mângâiat, mi-a vorbit și a avut grijă ca eu să fiu bine, încă dinainte de a mă cunoaște! A plans lângă obrazul meu și m-a îmbrățișat cu atâta dragoste ... o dragoste incomparabilă, nemărginită, în momentul în care ne-am cunoscut ... și a fost dragoste la prima vedere ... Iar din acel moment, legatura noastră specială, indestructibilă, va dura pe veci...
Iar azi, și mâine, și în fiecare zi a vieții mele, îi mulțumesc femeii speciale, femeii unice, care a vegheat asupra mea dintotdeauna și care și-a făcut un scop din a mă iubi, a mă proteja și a mă face om. Îi mulțumesc mamei și o iubesc cu tot sufletul meu de copil, infinit de tare!

La mulți ani, mamă!

Sursa foto: www.google.ro